Doresc ca micili mele randulete… – Tudor Musatescu

 

Astăzi vă recomand la rubrica ” Carte frumoasă ” scriitura inedită ” Doresc ca micili mele rândulețe… ” scrisă de Tudor Mușatescu (1903-1970), poet, prozator, dramaturg și umorist.

 

Tudor Mușatescu a cochetat cu scrisul încă din anii de școală, cum însuși spunea: ” Cu asentimentul părinților mei legali, încă de la 12 ani   m-a înfiat, cu acte în regulă, literatura, cu care m-am purtat ca un fiu devotat și care – la rândul ei – nu s-a purtat cu mine ca o mamă   vitregă. ”

 

La maturitate, Tudor Mușatescu s-a dedicat în totalitate teatrului în calitate de dramaturg, traducător, director de scenă și proprietar de teatru.

 

Piesele de teatru ” Titanic-Vals “, ” escu ” și ” Visul unei nopți de iarnă ” au avut succes în țară și în străinătate. Piesa de teatru ” Titanic-Vals ” a fost ecranizată în 1964 în regia lui Paul Călinescu și l-a avut în rolul principal pe Grigore Vasiliu-Birlic.

 

Acțiunea se petrece în orașul Câmpulung. Birlic joacă rolul unui cetățean obișnuit, funcționar al primăriei Câmpulung, care este împins de familie în arena politică.

 

Vă invit să vizionați filmul și să îl savurați din plin !

 

Citind cartea ” Doresc ca micili mele rândulețe… ”  veți descoperi un umor debordant, personaje caricaturale care folosesc un limbaj picant, neaoș.

 

Scriitura ajunge la inima cititorului precum un vin vechi, stârnește curiozitatea și o incită. Este un ” ceva ” original, nespus de niciun alt scriitor. Când citesti ești ca într-un carusel care te poartă rapid prin cât mai multe scene și trăiri și, când scriitura se termină, te inundă brusc o mare veselie.

 

În această carte întâlnim  și celebrele ” Mușatisme ” :

” Fii șiret, dar nu de ghete ! ”

” Nu e destul să fii bun. Trebuie să fii și bun de ceva . ”

” Când femeia tace să știi că umblă cu vorbe. ”

” Mi-ar mai trebui o viață ca să am timp s-o povestesc pe prima. ”

 

Cartea a fost editată de Editura Bucuresti, în anul 2003, și v-o recomand cu căldură.

 

Lectură plăcută !

 

 

 

 

Alexandru Lapusneanul-Constantin Negruzzi

 

Astăzi vă recomand la rubrica ” Carte frumoasă ” nuvela romantică de inspirație istorică ” Alexandru Lăpușneanul ” scrisă de Constantin Negruzzi (1808-1868), scriitor și om politic.

 

Numele nuvelei este dat de personajul pricipal, Alexandru Lăpușneanul, unul dintre domnitorii Moldovei.

 

Acțiunea are loc în timpul celei de-a doua domnii  a sa (1564-1569).

 

Autorul zugrăvește trecutul istoric al acestei perioade, uneltirile de la Curtea Domnească, recrează tradiții, obiceiuri și tipologii ale diferitelor clase sociale.

 

Alexandru Lăpușneanul,  detronat prima dată de la domnie din cauza trădării boierilor, își propune ca la a doua domnie să instaureze teama și frica și devine despot și tiran.

 

Este un fin psiholog și țese cu măiestrie intrigi care îi favorizează țelul propus și anume omorârea fără milă a boierilor care asupresc poporul și complotesc asupra sa.

 

Citind această nuvelă descoperim limbajul arhaic al unei epoci mărețe în care pedeapsa era capitală.

 

Chiar daca Alexandru Lăpușneanul a fost învinuit ca fiind un domnitor crud, nu putem să nu admirăm și să prețuim dragostea lui pentru popor și neam, spiritul de dreptate pentru țăranul umilit și neândreptățit de boieri.

 

Cartea a fost editată de Editura Corint, în anul 2014, și v-o recomand cu căldură.

 

 

 

Lectură plăcută !

Adela-Garabet Ibraileanu

 

Astăzi vă recomand la rubrica ” Carte frumoasă ” romanul ” Adela ” scris de Garabet Ibrăileanu (1871-1936), romancier, eseist, pedagog, critic și istoric literar.

 

” Adela ” este un roman – jurnal de factură romantică în care naratorul, Emil Codrescu, ne împărtășește iubirea pentru Adela, o tânără mai mică decât el cu 20 de ani și divorțată recent.

 

Iubirea se conturează pe amprenta unei prietenii pe care doctorul o ridică la rang de ” rara avis “. Pentru el această iubire este sacră.

 

Emil Codrescu o cunoaște pe Adela de când aceasta era o fetiță de câțiva anisori și este cucerit de farmecul și inocența copilariei; devine prietenul micuței copile și se transpune în lumea ei.

 

În timp, micuta Adela se transformă într-o mică femeie cochetă, enigmatică și tandră, plină de subtilități.

 

Iubirea pentru ea se vrea înăbușită dar Emil Codrescu este fermecat de fiecare gest, vorbă rostită sau nerostită, de mireasma pașilor ei.

 

Această iubire platonică este notată în jurnal atât de pictural încât cititorul parcă îi urmărește pe ascuns, vibrează alături de cei doi și participă afectiv la povestea lor.

 

Romanul recrează oameni, locuri și obiceiuri din secolul XX, secol în care descoperim puterea seducției, feminitatea și arta de a filtra, precum și mirajul relației dintre îndrăgostiți.

 

Povestea ne farmecă și ne dorim ca această iubire să se concretizeze într-un final fericit.

 

Suferim alături de Adela, de iubirea sa neâmpărtășită și, până la ultima pagină, ne întrebăm de ce spiritul rațional și concepțiile despre moralitate ale lui Emil Codrescu au sacrificat și abandonat o mare iubire.

 

Cartea a fost editată de Editura Corint, în anul 2015, și v-o recomand cu căldură.

 

 

 

Lectură plăcută !

Sarmanul Dionis – Mihai Eminescu

 

Astăzi vă recomand la rubrica ” Carte frumoasă ” nuvela ” Sărmanul Dionis ” scrisă de Mihai Eminescu (1850-1889), poet, prozator și jurnalist, ” poetul nepereche a cărui operă învinge timpul ” după cum afirma criticul literar George Călinescu.

 

” Sărmanul Dionis ” este o nuvelă fantastică și pshihologică care portretizează soarta omului de geniu, sensibil la vicisitudinile vieții și căutător însetat al tainelor timpului și spațiului.

 

Eroul nuvelei este Dionis, un firav adolescent, ” un băiet sărac “, ” un copist avizat a se cultiva pe apucate, singur…” care citește mult ” lucruri mistice, subtilități metafizice ” care îl predispun la visare și cugetare.

 

Prezentul lui Dionis se împletește cu trecutul călugărului Dan.” Călugărul Dan se visase mirean  cu numele Dionis… pare că se făcuse în alte vremi, între alți oameni ! ”

 

Misterul identității lui Dionis sau Dan îl deține o carte magică, cartea lui Zoroastru ” acea carte a lui Zoroastru, care cuprinde toate tainele științei lui. ”

 

Dionis sau Dan sunt animați de aceleași iubiri, frământări și sete de cunoaștere. ” – În faptă lumea-i visul sufletului nostru.Nu există nici timp, nici spațiu – ele sunt numai în sufletul nostru .”

 

Ca și Dionis sau Dan, noi toți suntem actori pe scena vieții și căutăm să descifrăm enigmele din piesele noastre de teatru.

 

Și, cine știe, din când în când, divinitatea ne va permite să redevenim din nou actori pe acest pământ.

 

Cartea a fost editată de Editura Corint, în anul 2003, și v-o recomand cu căldură.

 

 

 

Lectură plăcută !

Alter ego

 

Astăzi vă voi spune mica mea poveste:

 

“ E ușor a scrie versuri, / Când nimic nu ai a spune …..” așa mă necăjea tata când am început să cochetez cu poezia, în anii de școală gimnazială.

 

Apoi, versurile mele au văzut lumina tiparului și cuvântul meu a devenit fluture și s-a îmbătat de zbor și de culoarea vieții.

 

Pentru mine poezia este “ alter ego ”, este lacrima care stinge setea celor însetați.

 

De curând m-am întâlnit cu eul –
Mă strigase
Într-un moment în care eu pictam
Pe bucăţi de aripi
Fuga de alb şi de negru.
Mă rugase timpul să renunţ la el
Sau poate eu îl rugasem să învăţ să pictez ;
Când m-am întâlnit cu eul
Nu ştiam mai nimic despre mine … 

 

Scriu ca să dăruiesc o parte din mine și bucuria mea este imensă atunci când “ aproapele “ îmi spune că s-a regăsit într-un poem.

 

Pe cerul meu au fost și nori negri de furtună dar, întotdeauna, am mers mai departe, la braț cu poezia.

 

Am căutat atâta timp
Pasărea Phoenix ;
Am călătorit mult ,
Am fost însetat şi flămând ;
Şi toţi îmi spuneau
Renunţă să cauţi ,
Să fugi ;
Pe umerii mei
Pasărea Phoenix
Zidea din cenuşă
Cuvânt.

 

Îmi plac provocările, iubesc viața :

 

Viaţa este ca la teatru :
Intrigi, comedii şi plâns,
Când amară şi sărată ,
Când un simplu râs …
Viaţa o joacă cei ce-o vor şi
Cei care n-o mai vor … 

 

Toate visele pot deveni realitate, cu condiția să îți doresti cu ardoare și să fii dispus să lupți; și când ai pierdut, să o iei de la capăt …

 

Mă iau la trântă
Cu valul şi furtuna
Şi pasărea măiastră
Mi-aduce apă vie ;
Puterea-mi se-nzeceşte
Şi ochiul meu doboară
Neliniştea din clipă ,
Uitarea, disperarea.

Puterea prezentului – Eckhart Tolle

 

Astăzi vă recomand la rubrica ” Carte frumoasă ” un ghid de dezvoltare spirituală ” Puterea prezentului ” scris de  Eckart Tolle (n. 1948), un binecunoscut profesor spiritual al secolului nostru.

 

” Puterea prezentului ” este o carte revoluționară despre descoperirea sinelui în raport cu trecutul, prezentul și viitorul fiecărui individ.

 

Mesajul cărții este că fericirea și împlinirea nu înseamnă așteptare și că acestea nu cresc și nu se hrănesc din trecut.

 

Așa cum este definit de autor, ” corpul-durere ” trebuie observat și simțit în câmpul energetic dar fără a fraterniza cu el.

 

Prezentul este cel care ne prezintă realitatea și ne reprezintă, este amprenta trăirilor și a identității noastre.

 

Numai ancorați în prezent, în ” clipa de Acum ” ne putem elibera de frici și îndoieli, ne vindecăm de trecut prin conștientizarea lui, fără emoții distructive.

 

Puterea prezentului stă în modul în care noi percepem realitatea și renunțăm la balastul trecutului și la proiecțiile din viitor.

 

Unul dintre secretele pe care ni le dezvăluie autorul este să învățăm să folosim mintea într-un mod creativ astfel încât aceasta să fie slujitorul nostru și nu invers.

 

De asemenea, trebuie să învățăm să ascultam activ o altă persoană, cu mintea și corpul într-o stare de pace interioară astfel încât să putem să identificăm în armonie ființa care se află în spatele cuvintelor. 

 

” Puterea prezentului ” este un fel de oracol care pledează pentru sănătatea corpului și a minții prin eliminarea forțelor distructive ale ego-ului asupra corpului nostru.

 

Schimbarea percepției clipei depinde numai de noi. De noi depinde să trăim și să fim fericiți în prezent, să savurăm la maxim clipa prezentă și nu cea viitoare.

 

Trebuie să avem curajul să înlocuim TRECUTUL și MÂINELE cu ACUM prin iertare și acceptare așa cum spune și autorul: ” Prezența este cheia.Clipa de ACUM este cheia.”

 

Cartea a fost editată de Editura Curtea Veche Publishing, în anii 2003, 2008 și 2013, și v-o recomand cu căldură.

 

 

 

 

Lectură plăcută !

 

 

 

Ziua Internationala a cartii si a drepturilor de autor – Ziua bibliotecarului din Romania

 

Astăzi, 23 Aprilie, sărbătorim Ziua Internațională a cărții și a drepturilor de autor  și Ziua bibliotecarului din România.

 

UNESCO a sărbătorit-o prima dată în anul 1995 cu scopul promovării lecturii și insuflării dragostei și respectului față de carte și scriitori.

 

În această zi sărbătorim și Ziua Bibliotecarului, păstrător al tuturor comorilor și tainelor vieții ascunse în cărți și îndrumător pe drumul cunoașterii.

 

Cartea este prietenul nostru cel mai bun, cu ea plângem și râdem și călătorim în timp și spațiu alături de înaintașii noștri.

 

Împreună cu cartea descoperim lumi și universuri și ne descoperim. 

 

Cartea ne dăruiește cu generozitate fructul cunoașterii, al iubirii și înțelepciunii, ne formează și ne îmbogățește sufletul și conștiința.

 

” Carte frumoasă, cinste cui te-a scris
   Încet gândită, gingaș cumpănită;
   Ești ca o floare, anume înflorită
   Mâinilor mele, care te-au deschis.

 

   Ești ca o vioară, singură ce cântă
   Iubirea toată pe un fir de păr,
   Și paginile tale, adevăr,
   S-au tipărit cu litera cea sfântă.

 

   Un om de sânge ia din pisc noroi
   Și zămislește marea lui fantomă
   De reverie, umbră și aromă,
   Și o pogoară vie printre noi.

 

   Dar jertfa lui zadarnică se pare
   Pe cât e ghiersul cărții de frumos.
   Carte iubită, fără de folos,
   Tu nu răspunzi la nicio întrebare. ”

    (Ex libris de Tudor Arghezi)

 

Cartea ne provoacă să ne răspundem nouă înșine la întrebări, să milităm pentru frumos și adevăr.

 

Hristos a Inviat ! – Saptamana Luminata

 

Hristos a Înviat !

 

Săptămâna Luminată este prima săptămână de după Învierea Domnului Iisus Hristos și este începutul  unei perioade de sărbătoare cu multă fericire, pace și liniște sufletească.

 

Această sărbătoare durează cincizeci de zile, de la Paște și până la Pogorârea Sfântului Duh (Rusaliile).

 

Învierea Domnului Iisus Hristos este cea mai mare sărbătoare a mai multor biserici: Biserica Ortodoxă, Biserica Romano-Catolică, Biserica Greco-Catolică și Biserica Reformată.

 

Paștele este sărbătorit în prima duminică de după prima Luna plină care succede echinocțiul de primăvară și diferă de la un cult la altul în funcție de calendarul gregorian sau calendarul iulian, adoptat de fiecare biserică în parte.

 

Biserica Ortodoxă se raportează la echinocțiul de primăvară după calendarul iulian (stil vechi) iar Biserica Catolică se raportează la echinocțiul de primăvară după calendarul gregorian (stil nou).

 

Învierea Domnului Iisus Hristos este cea mai mare sărbătoare a creștinătății și ne aduce în fiecare an speranța mântuirii și a vieții veșnice.

 

Biserica Ortodoxă glăsuiește în Ziua de Paști: ” Prăznuim astăzi omorârea morții și începutul unei alte vieți, veșnice “.

 

Adevărat a Înviat !

 

Intrarea Domnului in Ierusalim – Duminica Floriilor

 

Duminica Floriilor este o sărbătoare creștină care datează din secolul al IV-lea.Prima celebrare a avut loc la Ierusalim.

 

Din punct de vedere liturgic, din această zi începe ” Săptămâna Patimilor ” și în bisericile ortodoxe se oficiază în fiecare seară Deniile, slujbe prin care credincioșii ” îl petrec ” pe Iisus pe Drumul Crucii.

 

Duminica Floriilor este una dintre cele 12 sărbători împărătești din cursul anului bisericesc care îi pregătește pe credincioși cu multă evlavie și pioșenie pentru bucuria pe care o aduce biruința lui Hristos asupra morții.

 

Creștinii ortodocși prăznuiesc Intrarea Domnului în Ierusalim participând la Sfânta Liturghie și apoi împodobind cu ramuri de salcie sfințită icoanele, ușile și ferestrele caselor.

 

Duminica Floriilor sau Sărbătoarea Floriilor, cea mai importantă sărbatoare care vestește Paștele, rememorează intrarea triumfală a lui Iisus în Ierusalim, eveniment menționat de către toate cele patru Evanghelii (Marcu 11:1-11, Matei 21:1-1, Luca 19:28-44, Ioan 12:12-19).

 

Evanghelia este o parte a Bibliei (Sfânta Scriptură) și cuprinde viața și învățăturile lui Iisus Hristos.

 

În limba greacă ” evanghelia ” înseamnă veste bună.Fiecare dintre cele patru Evanghelii prezintă această veste bună a lui Dumnezeu și anume mântuirea tuturor oamenilor prin credința în Iisus Hristos.

 

Creștinii ortodocși participă la Sfânta Liturghie cu  bucurie și cu credința biruinței lui Iisus Hristos asupra morții.

 

Sărbătoarea Floriilor reprezintă biruința lui Iisus asupra morții lui Lazăr din Betania și prevestește biruința asupra propriei sale morți prin Învierea Sa în cea de a treia zi, așa cum ne spune Sfânta Scriptură.

 

Sfânta Scriptură cuprinde Vechiul și Noul Testament.

 

În Vechiul Testament este relatată crearea lumii și a neamului omenesc  și sunt evocate istoria, religia și obiceiurile poporului evreu până la așezarea în Canaan, pământul făgăduinței.

 

 În Noul Testament regăsim cele patru Evanghelii și mărturia Apostolilor despre Iisus.

 

Citirea Sfintei Scripturi ne este de mare ajutor, ne luminează cu har credința și drumul spre mântuire.

 

Cum sa (nu) ma vezi – Sharon Huss Roat

 

Astăzi vă recomand la rubrica ” Carte Frumoasă ” un roman dedicat adolescenților și nu numai : ” Cum să (nu) mă vezi ” scris de Sharon Huss Roat, scriitoare americană, care a lucrat timp de douăzeci de ani în relații publice.

 

” Cum să (nu) mă vezi ” este o carte efervescentă care se citește cu nerăbdare și cu voioșie chiar dacă eroina, Vicky Decker, o tânără adolescentă, este o persoana introvertită care evită comunicarea și interacțiunea socială cu colegii, profesorii și părinții.

 

Comportamentul ei antisocial nu are la bază vreo experiență traumatizantă ci, pur și simplu, nu reușește să se integreze în colectivitate.

 

Singura ei sursa de evadare este Internetul unde, cu ajutorul Photoshop-ului, postează pe Instagram sub pseudonimul ViCurioasa; își atribuie o falsă identitate de liceană teribilistă și fără complexe, așa cum își doreste de altfel în adâncul sufletului să se transforme.

 

Camera ei, acolo unde își substituie identitatea, este un refugiu comod, fără provocări din exterior, în care poate trăi la cote maxime experiențe inventate și postate pe Instagram.

 

Pozele ei pe Instagram sunt vizualizate de multi follow-eri. La început, ViCurioasa este cuprinsă de o senzație de satisfacție, chiar uită că în mijlocul oamenilor este neimaginat de stângace și fragilă la orice formă de apreciere sau de reproș.

 

Starea de extaz nu persistă mult întrucât își dă seama că sunt mulți oameni singuri și neânțeleși și, prin urmare, își propune să înfrunte teama de a fi ” văzută ” și începe treptat, treptat să renunțe la comportamentul ei bizar, să se descopere și să înceapă să trăiască cu ochii larg deschiși fără a se mai intimida de ochii și părerile celor din jur.

 

” Cum să (nu) mă vezi ” este una dintre lecțiile adolescentine care contribuie la dezvoltarea armonioasă a viitorului adult.

 

Cartea a fost editată de Editura Trei, în anul 2018, și v-o recomand cu căldură.

 

 

 

Lectură plăcută !