Scriitoare
De aceeași autoare:
Nu-i de ajuns (1999)
Rudă cu Viața (2001)
Când mor fluturii (2004)
Carusel (2007)
Pietrele și gândul (2007)
Geometria iubirii (2011)
Al treilea ochi (2014)
Al optulea infinit (2019)
Poezie de dragoste (2020)
Culorile din adâncuri (2021)
Dor, Doruleț… (2023)
Puteți comanda aceste cărți (cu autograful autoarei) la adresa de mai jos:
Toamna
Și fiecare toamnă care vine
Mă amăgește și se joacă
Cu mine;
E un păpușar
Și când spectacolul se termină
Eu mă retrag
Fără aplauze…
De aceeași autoare:
Nu-i de ajuns (1999)
Rudă cu Viața (2001)
Când mor fluturii (2004)
Carusel (2007)
Pietrele și gândul (2007)
Geometria iubirii (2011)
Al treilea ochi (2014)
Al optulea infinit (2019)
Poezie de dragoste (2020)
Culorile din adâncuri (2021)
Puteți comanda aceste cărți (cu autograful autoarei) la adresa de mai jos:
https://eugeniabadilakarp.ro/dialog-cu-cititorii
Raliu
Viaţa este un raliu –
Pierzi, câştigi, abandonezi;
E o linie pe care
Urci, cobori şi te roteşti;
Vinzi şi cumperi, licitezi,
Şi te ceartă,
Şi te iartă,
Şi-apoi pleci.
De aceeași autoare:
Nu-i de ajuns (1999)
Rudă cu Viața (2001)
Când mor fluturii (2004)
Carusel (2007)
Pietrele și gândul (2007)
Geometria iubirii (2011)
Al treilea ochi (2014)
Al optulea infinit (2019)
Poezie de dragoste (2020)
Culorile din adâncuri (2021)
Puteți comanda aceste cărți (cu autograful autoarei) la adresa de mai jos:
https://eugeniabadilakarp.ro/dialog-cu-cititorii
Astăzi vă recomand la rubrica ” Carte Frumoasă ” un roman dedicat adolescenților și nu numai : ” Cum să (nu) mă vezi ” scris de Sharon Huss Roat, scriitoare americană, care a lucrat timp de douăzeci de ani în relații publice.
” Cum să (nu) mă vezi ” este o carte efervescentă care se citește cu nerăbdare și cu voioșie chiar dacă eroina, Vicky Decker, o tânără adolescentă, este o persoana introvertită care evită comunicarea și interacțiunea socială cu colegii, profesorii și părinții.
Comportamentul ei antisocial nu are la bază vreo experiență traumatizantă ci, pur și simplu, nu reușește să se integreze în colectivitate.
Singura ei sursa de evadare este Internetul unde, cu ajutorul Photoshop-ului, postează pe Instagram sub pseudonimul ViCurioasa; își atribuie o falsă identitate de liceană teribilistă și fără complexe, așa cum își doreste de altfel în adâncul sufletului să se transforme.
Camera ei, acolo unde își substituie identitatea, este un refugiu comod, fără provocări din exterior, în care poate trăi la cote maxime experiențe inventate și postate pe Instagram.
Pozele ei pe Instagram sunt vizualizate de multi follow-eri. La început, ViCurioasa este cuprinsă de o senzație de satisfacție, chiar uită că în mijlocul oamenilor este neimaginat de stângace și fragilă la orice formă de apreciere sau de reproș.
Starea de extaz nu persistă mult întrucât își dă seama că sunt mulți oameni singuri și neânțeleși și, prin urmare, își propune să înfrunte teama de a fi ” văzută ” și începe treptat, treptat să renunțe la comportamentul ei bizar, să se descopere și să înceapă să trăiască cu ochii larg deschiși fără a se mai intimida de ochii și părerile celor din jur.
” Cum să (nu) mă vezi ” este una dintre lecțiile adolescentine care contribuie la dezvoltarea armonioasă a viitorului adult.
Cartea a fost editată de Editura Trei, în anul 2018, și v-o recomand cu căldură.
Lectură plăcută !
Astăzi vă recomand la rubrica ” Carte frumoasă ” antologia ” Proverbe și ghicitori ” alcătuită de Vasile Adăscăliței (1929-2007), folclorist și eseist român.
Proverbele și ghicitorile sunt specii ale literaturii populare și transmit învățăturile, experiența și înțelepciunea înaintașilor noștri.
O culegere de proverbe românești datează din anul 1800, proverbe culese de marele cărturar Iordache Golescu (1768-1848).
Proverbul este o scriitură metaforică în care sunt condensate învățături din viața familială, politică, economică, socială, culturală, etc.
Proverbele le putem privi ca pe niște mici lecții, sfaturi care nu ne deranjează să le primim și din care învățăm cu zâmbetul pe buze.
Putem spune că proverbele au caracter universal, întrucât, de-a lungul timpului, au colindat și colindă din om în om, din popor în popor și s-au adaptat și se adaptează în funcție de contextul social, economic, politic, cultural, etc.
Ghicitoarea, scriitură cu tâlc și enigmatică este născută, ca și proverbul, din același tumult de experiență și istețime al poporului.
Din studiile folclorice aflăm că s-a născut cu mult înaintea proverbului și reprezintă, ca și proverbul, un etalon al nevoii de cunoaștere și de menținere trează a spiritului.
Rostul ghicitorii este de a ne instrui și de a ne învăța precum și de a ne mândri cu istețimea și inteligența poporului nostru.
Proverbele și ghicitorile sunt crochiuri literare care întregesc adevărurile istorice ale epocilor trecute și sunt un bun de preț al literaturii noastre.
Acest tezaur nu va seca niciodată și ne va călăuzi spiritul, cugetarea și învățarea atât la nivel individual cât și la nivel colectiv, căci :
” Alta e a auzi și alta e a vedea. “
și
” Bunătatea pânzei nu stă în înfloritură, ci în țesătură. “
și
” Învățătura nu se cumpără pe bani. “
Întotdeauna proverbele și ghicitorile vor fi leac și alinare în vremuri prezente și viitoare și nici nu bănuim ce dar minunat este ” Scrierea “.
” Arătură albă,
Sămânță neagră;
Cine poate
Acela seamănă. ” (Scrierea)
Cartea a fost editată de Editura Ion Creangă, în anul 1973, și v-o recomand cu căldură.
Lectură plăcută !
Astăzi vă recomand la rubrica ” Carte frumoasă ” romanul ” Efectul fluturelui ” scris de Doina Jela (n. 1951), scriitoare de prestigiu a literaturii române postdecembriste, traducătoare, jurnalistă și editoare.
” Efectul fluturelui ” este un roman frescă socială care îmbină ca într-un joc de puzzle istoria colectivă și istoria unor personaje emblematice.
Este un roman al destăinuirilor (un colaj de istorisiri acoperind trei generații, din 1930 până în 2016) sub amprenta experimentelor politice totalitare : fascism, legionarism, antisemitism, comunism și anticomunism) și, totodată, un tulburător roman de iubire.
Personajul principal, Maria Stamatoiu, profesoară de istorie, se confesează naratoarei, fostă colegă de catedră. Într-o singură noapte își scanează eul țintuit într-un triunghi, de egoismul soțului, fost activist de partid, de o relație rece cu mama, fost deținut politic, și de o iubire pentru un bărbat, evreu obligat de securitate să părăsească România anilor 70.
Romanul ascunde și o taină în personajul Tatiana Pantazopol, mama Mariei, devenită cunoscută după revoluție ca succesoare a sociologului Dimitrie Gusti și martiră a represiunii comuniste.
Din lanțul de istorisiri încercăm să descifrăm taina: a fost sau nu Tatiana Pantazopol legionară sau poate spioană germană sau a ajutat la salvarea unor evrei în Basarabia?
Povestea e enigmatică și alunecoasă, se deschide și se închide sub trăirile și simțirile fiecărui personaj.
Titlul romanului și întreaga narațiune au la bază, și nu întâmplător, teoria haosului – efectul fluturelui.
Efectul fluturelui a fost studiat de matematicianul american Edward Norton Lorenz (1917-2008) care a demonstrat puterea unei acțiuni aparent minore dar cu un impact major.
Romanul ” Efectul fluturelui ” ne poartă pe aripile timpului și ne îndeamnă să descoperim dureri și speranțe înăbușite cu voie sau fără voie.
Cartea a fost editată de Editura Polirom, în anul 2018, și v-o recomand cu căldură.
Lectură plăcută !
Astazi vă recomand la rubrica ” Carte frumoasă ” volumul de povestiri ” Amintiri despre apă, re minor ” scrisă de Ivan Stankov (n. 1956), scriitor bulgar și profesor la Universitatea din Veliko-Târnovo.
Ivan Stankov este traducătorul în limba bulgară al lui Mircea Cărtărescu.
” Amintiri despre apă, re minor ” este primul volum al trilogiei sale, alături de ” Străzi și vapoare, sol minor ” și ” Nume sub zăpadă, la major ” .
Pe cele trei acorduri care stau la baza blues-ului (re minor, sol minor și la major), după cum mărturisește autorul, ni se dezvăluie povestiri triste și efervescente despre moartea lentă a unui sat, a unui oraș și a unei țări.
Cele trei volume de povestiri se doresc a fi un avertisment asupra consecințelor tuturor transformărilor nefaste aduse de comunism și emigrare.
Aceste povestiri ne cutremură fiindcă sunt tablouri identice cu experiențele istorice trăite de neamul nostru.
” Amintiri despre apă, re minor ” vibrează muzical în fiecare povestire.Este muzica dorului după vremuri trecute și, împreună cu apa – Dunărea -, ne răcorește sau ne seacă amintirile despre oameni, fapte și locuri.
Viața se dorea simplă și firească pentru personajele din cele 12 povetiri dar normele impuse a remodelat-o, a îngrădit-o și a agonizat-o.
Acest prim volum al trilogiei scrisă de Ivan Stankov este o frescă a unui sat în care personajul principal, apa, își împletește drumul cu al celorlalte personaje, pe traiectoria unui sistem impus care a sacrificat destine.
Fiecare povestire te strigă după ce-o citești și o porți în suflet cu evlavie.
Cartea a fost editată de Editura Humanitas, în anul 2018, și v-o recomand cu căldură.
Lectură plăcută !
Astăzi vă recomand la rubrica ” Carte frumoasă ” un roman de ficțiune ” Marea despărțire ” scrisă de C. S. Lewis, scriitor de origine irlandeză (1898-1963).
Clive Stapler Lewis a fost unul dintre marii intelectuali ai secolului XX (romancier, poet, eseist, critic literar și profesor universitar la Universitățile din Oxford și Cambridge).
” Marea despărțire ” este o poveste alegorică despre Iad și Rai.
Ni se dezvăluie o călătorie care începe dintr-un oraș cenușiu și cu străzi pustii care se dovedește a fi Purgatoriul, spre un munte înverzit în apropierea Raiului.
Drumul dintre Iad și Rai este anevoios și naratorul are parte de experiența unor întâlniri cu tipologii diferite de duhuri care păstrează încă amprente omenești: artistul neânțeles, intelectualul sarcastic, clericul răzvrătit, imoralul agresiv.
La muntele înverzit se ajunge doar dacă duhurile au puterea să renunțe la iluziile vieții pământești.
Este un capăt de drum la care ajung doar cei care aleg calea dreaptă. Timpul nu vindecă și nici nu iartă iar calea dreaptă înseamnă destrămarea unei vrăji și cultivarea binelui în toate stările lui.
Nu toți cei care aleg drumuri greșite sunt sortiți pieirii.În orice alegere făcută se pierde și se câștigă ceva.
Pământul, Raiul și Iadul se rotesc în cerc iar oamenii, duhurile și spiritele gravitează pe orbitele propriilor alegeri așa cum spune și scriitorul:
” Cred că Pământul, odată ales în locul Raiului, se va dovedi a fi fost, dintotdeauna, doar o parte din Iad; dar dacă Raiul este ales în locul Pământului, se va dovedi ca acesta din urmă a fost de la bun început o parte din Raiul însuși”.
Cartea a fost editată de Editura Humanitas, în anul 2018, și v-o recomand cu căldură.
Lectură plăcută !