Copilarie

Poezii despre copilarie – Eugenia Badila Karp

 

 

Copilărie

 

Copilărie

Frunza mea de vis

Și soare

Te păstrez în suflet

Ca pe-o nestemată

Și chiar

Dacă ai plecat

Nu îți spun

Adio. (din volumul  ” Când mor fluturii, 2004)

 

 

Mireasa lui

 

Înfăș Cuvântul ca pe-un prunc

Și îl alint, îi cânt;

Și peste noapte pruncul crește

Ca Făt Frumos

Dintr-o poveste;

Cu spada și cu buzduganul

Se-avântă-n luptă cu Ideea

Și-ntreg regatul ei îl cucerește

Mireasa lui e Cartea. (din volumul  ” Al optulea infinit, 2019)

 

 

Copil eram

 

Duios ningea și

Visele roiau

Petale de cais

Ca-ntr-o poveste fără

De sfârșit;

Copil eram

De lume neatins

Și ochii mei

Iertau șoaptele care

Liniștea mi-o alungau… (din volumul  ” Al treilea ochi, 2014)

 

 

Copilul soarelui

 

M-am trezit într-o dimineață

Fericit

Chipu-mi zâmbea

Din oglindă,

Frunta nu îmi mai mustra

Gândurile;

Eram

Copilul Soarelui. (din volumul  ” Pietrele și gândul, 2007)